Cristian Moșneanu


Istoricul şi scriitorul Cristian Moşneanu s-a născut în data de 10 august 1984 într-o familie de neaoşi moşneni ai ţinuturilor prahovene a satului Dobrota din Comuna Gornet-Cricov.

„De origine din țara lui foaie verde și din neamul lui Făt- Frumos”, Cristian Moşneanu şi-a căutat identitatea încă de la primii paşi în vastitatea tradiţiilor şi eposului satului românesc. După cum îi place să se caracterezeze este un fiu de țăran cu înaintași eroi, iubitor de tot ce este frumos, chiar și al lucrurilor imperfecte, căci acestea își păstrează mai mult strălucirea, rămânând așa, decât atunci când sunt desăvârșite.

După cum am amintit, satul unde m-am născut se numeşte Dobrota, loc unde un strop de populaţie slavă creştinat pe pământul Daciei a statornicit în perioada erei întunecate a istoriei noastre. Cuvântul

«Dobrota» ar avea însemnătatea de «Loc Bun» (Bunătate). Puţini la număr, dobroţenii care s-au fixat aici în aceste locuri au avut la fiecare început drept locuinţe bordeie săpate în pământ. Întrucât trecutul satului Dobrota se pierde în negura vremurilor, fără nicio însemnare durabilă, acest neguros trecut nu poate fi reconstituit decât pe presupuneri.

Din documentele descoperite de autorul nostru la biserica din sat, rezultă că “Alexandru vornic de Chiajna, Moşnean de Dobrota” (ce îi şi este strămoş direct) pentru suma de 845 de taleri, împrumutaţi de la Egumenul Mânăstirii Târgşor, pune zălog: moşia (pădurea) din valea lui Dobrin (Dobrota), moşia (Pădurea) din «Vai de EL» (azi Podgoria), nişte locuri de vie (în dealul Gornet, hotar cu prisăcenii), cum şi o livadă cu pomi în Valea Seacă, moşii măsurate şi hotărnicite cu poruncă domnească la anul 1710.” Particula „Chiajna”, „Doamnă” în limba slavonă, ne duce cu ideea la două ipoteze: ori Alexandru Moşnean de Dobrota a fost în sfatul domnesc al lui Mircea Ciobanul (domn al Valahiei în trei rânduri: 1545-1552, 1553-1554, 1557-1559), unchi al lui Mihai Viteazul şi soţul Chiajnei (fiica lui Petru Rareş) – documentul fiind copiat, însă şi însemnat cu data copierii, ori Alexandru şi-a păstrat titlul unui alt strămoş de-al lui care a fost în sfatul domnului muntean.

Absolvent al Facultății de Istorie din cadrul Universității din București (2007-2010), actualmente doctorand în istorie, Cristian Moșneanu și-a început activitatea literară cu câteva poezii epico-istorice care au fost publicate în revista Asociației “Cultul eroilor”, filiala Prahova, al cărei membru era încă din timpul ultimelor clase de liceu (până în 2006). În anul 2010, a acceptat să facă parte din cenaclul “ScrieLiber” alături de alți scriitori, cenaclu care patrona o revistă și un site cu conținut original și exclusiv cultural, ce se afla în acea perioadă în top 3 pe țară în ceea ce privește vizibilitatea online pe partea de cultură. În cadrul activității cenaclului, autorul a publicat poezii, aforisme, dar și articole de istorie, filozofie și religie. În anul 2014 a debutat cu un prim volum de versuri intitulat “Gânduri și Rânduri”, iar în anul 2016 a publicat alături de alți doi istorici lucrarea “Istorie furată – Întemeierea Țării Românești: Radu Negru Vodă, între legendă, mit și adevăr”.

În 2018, alături de Editura Librex Publishing, al cărei referent istoric este, a susținut în țară (Ploiești, București, Curtea de Argeș, Buzău, Constanța, Râmnicu-Vâlcea etc.) o serie de conferințe dedicate evenimentului istoric al Marii Uniri. Totodată, în cadrul aceleiași edituri, a coordonat proiectul “Centenarul Marii Uniri”, proiect care a dus în lumina cititorilor 6 monografii dedicate celor mai importante personalități istorice românești. Tot în anul 2018 a fost consultant istoric pentru filmul omagial dedicat Reginei Maria, intitulat “Inima Nomadă a Marii Uniri”, realizat cu sprijinul Ministerului Culturii și Cultelor din România, fiind și gazda prezentării filmului în România (Bucureşti, Alba-Iulia, Brăila, Galaţi, Mărăseşti, Curtea de Argeş) și Republica Moldova (Bălţi).

În același an, într-un clasament realizat de ziarul Adevărul privind “Top 10 cărți apărute în anul centenar”, cartea sa intitulată “Regina Maria” s-a clasat pe locul trei.

Mai jos detaliem activitatea publicistică și de autor a lui Cristian Moșneanu:

I. Lucrări de autor:
– Petru Dimitrie Cercel-Gentilomul valah care a fermecat Europa, Editura Librex, Bucureşti, 2017
– Mihai Viteazul, Colecţia CENTENARUL MARII UNIRI, Editura Librex, Bucureşti, 2017
– Regina Maria, Colecţia CENTENARUL MARII UNIRI, Editura Librex, Bucureşti, 2018
– Petru Cercel, Colecţia CENTENARUL MARII UNIRI, Editura Librex, Bucureşti, 2017
– Nicolae Iorga şi Completări şi analiză critică asupra scrierilor marelui savant despre masonerie, Editura Librex, Bucureşti, 2020
– Ferdinand Regele României, Colecţia CENTENARUL MARII UNIRI, Editura Librex, Bucureşti, 2020
– Nicolae Iorga şi Francmasoneria, Ediţia a II-a revizuită şi adăugită, Editura Librex, Bucureşti, 2023

II. Coautor:
– Istorie furată – Întemeierea çării Românești: Radu Negru Vodă, între legendă, mit și adevăr, Editura Librex, București, 2016; (Alături de Cornel Bârsan şi Adrian Anghel)
– Radu Negru Vodă, Colecţia CENTENARUL MARII UNIRI, Editura Librex, Bucureşti, 2018 (Alături de Cornel Bârsan)
– Mircea cel Bătrân, Colecţia CENTENARUL MARII UNIRI, Editura Librex, Bucureşti, 2018 (Alături de Ștefan Dumitrache)
– Ordinul Cavalerilor Basarabi/Order of the Bassarabian Chivalry, Editura Neverland, București, 2020 (lucrare bilingvă, în colaborare cu Petre Buneci, Bogdan Galculescu, Ștefan Dumitrache).
– Istoria dreptului Românesc, Editura Librex, Bucureşti, 2021 (lucrare în colaborare cu Petre Buneci)
– 140 de ani de Royal Arch în România/140 years of Royal Arch in Romania, Editura Librex, Bucureşti, 2022 (lucrare bilingvă în colaborare cu Petre Buneci)

III. Studii şi articole de specialitate
– Vlad Vintilă Baraga Voevod, în „Antologia ASCIOR – secțiunea Cultură şi Civilizaţie Creştină”, I, Buzău 2017, 218-232.
– Reginei Maria, în „Retrăiri istorice în veacul XVI – sesiune de comunicări ştiinţifice – Centenarul Marii Uniri”, Vol. XVI, Jipa Rotaru (coord.), Editura ROCART, Bucureşti, 2018, pp. 342- 331 (Volum publicat sub egida Academiei oamenilor de ştiinţă din România)
– Ideea de România şi Unirea Principatelor de la 1859, în „Retrăiri istorice în veacul XXI – sesiune de comunicări ştiinţifice – 160 de ani de la Unirea Principatelor Române prin dubla alegere a colonelului Alexandru Ioan Cuza”, Vol. XVII, Jipa Rotaru (coord.), Editura Rocart, Bucureşti, 2019, 391-402 (Volum publicat sub egida Academiei oamenilor de ştiinţă din România)
– Medaliile simbolice din Moldova secolului XVIII, aferente atelierelor Marte şi Minerva, în „Echerul și Compasul”, X, nr. 2, 2020, pp. 19-31
– Propagarea ştiinţei libere hermetice de-a lungul timpului, în „Echerul și Compasul”, X, nr. 3, 2020, 31-45
– Documente și medalii masonice aflate în Patrimoniul Muzeului Memorial Nicolae Bălcescu, în „Echerul și Compasul”, XI, nr.1, 2021, pp. 23-29
– Presa antifrancmasonică în perioada interbelică, în „Mediamorfoze”, vol. VII, Editura Tritonic, București, 2022, 361-375. (Alături de prof. univ. dr. Cătălin Turliuc)
– Dimitrie Brătianu: între Francmasonerie și lupta pentru Unire, o călătorie cu final fericit, în „Trivium”, XIII, nr. 1 (46), 2021, pp. 151-170
– Boierii francmasoni opozanţi domnilor fanarioţi din Moldova secolului XVIII, în „Trivium”, XIII, 2 (47), 2021, pp. 280-296
– Cahlele de teracotă cu portretul lui Petru Cercel și simbolurile Catena Aureea și Frunzele de Acacia, în „Trivium”, XIII, 3 (48), 2021, pp. 151-163
– Nicolae Bălcescu și asocianismul fratenalist la mijlocul secolului al XIX-lea, în A. Cambiose, C. Mihalache, Chelcea (coord.), Lumea lui Bălcescu, Editura Mega/Argonaut, Cluj-Napoca, 2021, pp. 157-181 (Alături de prof. univ. dr. Cătălin Turliuc)
– Regele Ferdinand şi paşii spre încoronarea de la Alba-Iulia, în „Retrăiri istorice în veacul XXI- 100 de ani de la încoronarea regelui Ferdinand întregitorul la Alba Iulia, sesiune internaţională de comunicări ştiinţifice”, XVIII, Jipa Rotaru, Vlad Constantin (coord.), Editura Rocart, Bucureşti, pp. 433-445 (Volum publicat sub egida „Academiei oamenilor de ştiinţă din România”)
– Două „exponate” de excepţie aflate în Muzeul Memorial Nicolae Bălcescu din Vîlcea: Medalia Atelierului DEL din Lugoj și Adeverința eliberată de Biroul Comandamentului Militar pentru autorizarea întrunirii membrilor MLNR, în „R.M.”, An V, 4, 2022, pp. 45-50
– Presa antifrancmasonică din România în perioada 1937-1948, în „Studia Masonica”, An I, nr. 1, Editura Argonaut/Mega, Cluj-Napoca, 2021, pp. 56-72 (Volum editat anual sub egida Academiei Române- filiala Cluj)

IV.  Articole de popularizare
– Obiceiuri, ospețe și banchete în Valahia secolului al XVI-lea, în „Horeca România”, an XX, 107, pp. 16-19 (alături de prof. univ. dr. Petre Buneci)
– Ritualul mesei în Valahia secolului XVIII, în „Horeca România”, an XX, 108, 2022, pp. 42-45 (alături de prof. univ. dr. Petre Buneci)
– A mânca sănătos, în „Horeca România”, an XX, 109, 2022, pp. 40-43 (alături de prof. univ. dr. Petre Buneci)
– Obiceiuri de sărbători în çara Românească, în „Horeca România”, an XX, nr. 110, 2022, pp. 26- 29 (alături de univ. dr. Petre Buneci)

V.  Conferințe, comunicări, simpozioane
– Reginei Maria, comunicare prezentată la sesiunea de comunicări ştiinţifice „Retrăiri istorice în veacul XVI”, ediţia a XVI-a, cu tema „Centenarul Marii Uniri”, Maia Catargiu – Ialomiţa, 7-9 septembrie 2018
– Ideea de România şi Unirea Principatelor de la 1859, comunicare prezentată la sesiune de comunicări ştiinţifice „Retrăiri istorice în veacul XVI”, ediţia a XVII-a, cu tema „160 de ani de la Unirea Principatelor Române prin dubla alegere a colonelului Alexandru Ioan Cuza”, Maia Catargiu – Ialomiţa, 9-11septembrie 2019
– Presa antifrancmasonică din România, comunicare prezentată la Conferința internațională „Presa și cultura în spațiul european”, ediția a XIII-a cu tema „Presa de nișă în spațiul de limbă română” (Alături de univ. dr. Cătălin Turliuc)
– Presa de nișă în România interbelică: Buletinul Anti-Iudeo-Masonic, comunicare prezentată în cadrul simpozionului „Public şi privat în România secolului al XX-lea” organizat cu ocazia „Zilelor Academice Ieșene”, editia a XXVI-a, de Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” al Academiei Române – Filiala Iaşi, în data de 23 noiembrie 2021
– Presa antifrancmasonică din România în perioada  1937-1948, comunicare prezentată la „Congresul național al istoricilor români”, ediția a III-a, Secțiune: Asociaționismul fraternalist modern în spațiul românesc (sec. XIX-XX), Alba Iulia, 8-10 septembrie 2022 (descrierea comunicării: https://cnir.uab.ro/340)
– Ioan Ciurea – părintele învățământului de medicină legală de la Iași, comunicare susţinută cu ocazia „Zilelor Academice Clujene” – Eveniment organizat de Institutul de Istorie al Academiei Române „George Bariţiu” din Cluj în perioada 13-15 octombrie 2022
– Presa antifrancmasonică din România. Studiu de caz: Cetatea Moldovei, comunicare prezentată în cadrul simpozionului „Public şi privat în România secolului XX” organizat cu ocazia „Zilelor Academice Ieșene”, ediția a XXVII-a, de Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” al Academiei Române – Filiala Iaşi în data de 16 noiembrie 2022
– Impactul Unirii Principatelor asupra românilor din Transilvania, comunicare prezentată în cadrul simpozionului „Omagiu Făuritorilor Unirii”, ediţia a XIIa, organizat cu ocazia sărbătoririi Unirii Principatelor Române, de „Muzeul Unirii” din Iaşi, în data de 20 ianuarie 2023
– Curentul antiasocianist: evoluţie, metode şi teoreticieni, comunicare prezentată în cadrul conferinţei „Asocianismul fraternalist în istoria modernă a României ” ediția I, Oradea, organizată de Muzeul Crişurilor şi asociaţia “Cultura în Mişcare”, în data de 12 februarie 2022
– Impactul fenomenului anti-asocianist în societatea civilă românească la sfâşit de secol XIX şi început de secol XX, comunicare prezentată cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la fondarea asociaţiei “Simion Bărnuţiu”, Desfăşurată la la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca în data de 5 mai 2023
– Cavalerii Dunăreni: o expunere sintetică despre primul ordin cavaleresc de pe meleagurile noastre, comunicare prezentată în cadrul conferinţei „Cavaleri şi Cavalersim”, organizată de Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristiţa Aman” din Craiova în data de 19 mai 2023
– „Idea Creștină” în creionarea identități românești în spațiul central și sud-est European, comunicare susţiuntă în cadrul simpozionului “ Identitate și spiritualitate în context geopolitic contemporan în zona centrală și est europeană”, Suceava, 2 iunie 2023

VI. Lucrări de istorie prefaţate:
– Periegheza Nucu-Bozioru, Raport preliminar, Autor: Mihai Duran Stanciu, Buzău, 2014
– Istorie furată – Cronică românească de istorie veche, Autor: Cornel Bîrsan, Ediția a II-a, Editura Librex, Bucureşti, 2017
– Doamne, domnițe, jupânițe și amante ale Domnitorilor Români, Autor: Cornel Bîrsan, Editura Librex, Bucureşti, 2017
– Povestea vieții mele, Autor: Regina Maria a României, Editura Librex, București, 2022
– Doctrina secretă a templierilor, Autor: Jules Loiseleur, Editura Librex, București, 2022 (în curs de apariție)

VII. Volume de poezie și aforisme:
– Gânduri şi Rânduri, Editura Explorator, Ploieşti, 2014;
– Lăsând totul în vânt, Editura Librex, Bucureşti, 2016;
– Truisme în chip de aforisme, Editura Librex, București, 2017

VIII. Volume de poezie prefațate:
– Dincolo de nori, Autor: Nicoleta Tudor, Editura Librex, Bucureşti, 2017
– Pe urma pașilor pierduți, Autor: Anna-Nora Rotaru, Editura Singur, Târgoviște, 2018
– Tăcerea Frunzei, Autor: Nicoleta Tudor, Editura Librex, Bucureşti, 2020
– Verdele luptă până tîrziu, Autor: Nicoleta Tudor, Editura Librex, Bucureşti, 2020
– Pamfletul de duminică, Autor: Veronica Amuza, Editura Librex, Bucureşti, 2022

IX. Consultant istoric şi invitat:
– Pentru documentarul în patru părți (ep. 7, 8, 9, 10): „Petru Cercel și Curtea de Argeș” din cadrul proiectului „10 lecții virtuale” demarat de Centrul de Cultură și Arte „George Topîrceanu” din Curtea de Argeș (2021)
– Pentru o serie de documentare din cadrul emisiunii „Oameni, locuri și comori” realizată de TVR (2017-2919)
– „Inima nomadă a Marii Uniri” – documentar despre Regina Maria, realizat cu sprijinul Ministerului Culturii, cu ocazia serbării „Centenarului Marii Uniri” (2018)
– Pentru mai multe ediții ale emisiunii „Lada de zestre” realizate de Radio România Actualități (2018-2021)

De asemenea, din 2012 până în prezent am publicat o serie de articole de popularizare cu tematică istorică, precum şi poezii, aforisme şi scurte povestiri pentru site-urile cu content cultural webcultura.ro, scrieliber.ro, istorieveche.ro, vinicius.ro şi romaniaparadis.ro.

X. Alte informaţii:
– Membru Uniunea Scriitorilor Europeni din Moldova (2017),
– Membru Societatea Culturală „Apollon” (2018),
– Membru Academia Internațională de Literatură și Artă din România (2019),
– Depus dosar pentru a deveni membru al Uniunii Scriitorilor din România